Sindromul Burnout: ce este, cum se tratează și cum se poate preveni?

La 26 mai 2023, a avut loc ședința de supervizare pentru specialiștii psihologi din cadrul Direcției generale pentru protecția drepturilor copilului cu subiectul „Sindromul Burnout: ce este, cum se tratează și cum se poate preveni?„, facilator doamna Adriana Șalari, psiholog în cadrul Centrul de Plasament pentru Copii separați de părinți “Lumina”.

Ce este Sindromul Burnout?

Termenul  „sindromul de epuizare” în sine a fost introdus de K. Maslach în conformitate cu modelul cu trei componente de  „epuizare”. „Burnout” a fost definit ca un sindrom și a inclus trei componente: epuizarea emoțională, de personalizare, precum și o reducere a realizărilor personale – slăbirea propriei demnității. Burnout-ul este înțeles ca o stare de epuizare fizică și psihică care a apărul ca răspuns la suprasolicitarea emoțională în timpul lucrului cu oamenii. Este mai susceptibil la persoanele a căror activitate de muncă este asociată cu comunicarea regulată cu alte persoane, empatie emoțională, responsabilitate mare, lucrători  cu o  profesie de tip „om-la-om”, deoarece ei sunt cei care sunt supuși unei interacțiuni constante și comunicarea cu oamenii. Burnout-ul este înțeles și ca o criză profesională asociată nu  numai cu relațiile interpersonale, ci și cu munca în general.

Semne de epuizare emoțională:

1. Senzație constantă de oboseală, scădere a motivației, epuizare morală și fizică;
2. Detașare de muncă, atitudine cinică față de îndatoriri;
3. Performanță scăzută;
4. Productivitate redusă;
5. Deteriorarea relațiilor cu rudele pe fondul iritabilității;
6. Cinism față de colegi și clienți;
7. Uitare severă, probleme de memorie;
8. Indiferență față de muncă și chiar față de acele proiecte care te inspirau anterior;

Când vorbim despre mediul de lucru: principalii factori asociați cu apariția burnout-ului sunt: presiunea de timp exagerată, lipsa de comunicare și sprijin din partea unui manager, lipsa clarității rolului, lipsa autonomiei, volumul mare de lucru, lipsa aprecierii pentru munca depusă, tratamentul nedrept precum bullying sau favorizarea altor colegi.

Există și cauze care țin de stilul de viață precum timpul liber insuficient, lipsa orelor rezervate pentru familie, sport și relaxare, alimentația nesănătoasă.

Burnout-ul a fost semnificativ asociat cu un consum mai mare de fast-food, cu o activitate fizică redusă,  cu un consum crescut de alcool și cu utilizarea frecventă de antialgice.

Există mai multe clasificări ale etapelor sindromului de clasificare, Viktor Boyko, doctor în pshohologie , în cercetarea sa a identificat trei etape:

1. Tensiunea. Se pare că interesul și responsabilitatea subordonatului sunt la apogeu:  el își asumă un munte de sarcini, realizează mai multe proiecte în modul multitasking. El crede că se poate descurca cu totul . Ce poate merge rău? Adesea, această explozie de entuziasm face loc muncii mecanice.
2. Rezistență. Totul nu merge conform planului și reacția firească va fi să găsești pe cineva de vină. Unii își desemnează acest rol, alții își desemnează colegii și conducerea. Modul de apărare psihologică se desfășoară din prin: agresivitate, toxicitate și nemulțumire.
3. Epuizare. Etapa finală, când angajatul nu este interesat de nimic. Este foarte îndepărtat de echipă. Munca este atât de insuportabilă încât o persoană caută orice motiv să nu meargă la muncă. Aici intervine psihosomatica: „Vrei să mergi la muncă?”. Prinde consecințele sub formă de imunitate redusă și răceli nesfârșite.

Înainte de a trece la diagnosticarea și autodiagnosticarea problemei, amintiți-vă că burnout-ul nu este doar o problemă a angajaților. Cu siguranță va afecta starea de spirit și performanța echipei în ansamblu.

Cum am putea preveni epuizarea profesională?

• Comunicați mai mult cu oamenii. Aceasta este primul și cel mai important mijloc de prevenire a epuizării profesionale. Comunicarea îți permite să fii conștient să fii conștient de starea emoțională a fiecărui angajat din echipă. De exemplu, o persoană poate avea o situație dificilă în familie, poate că are nevoie de ajutor sau să coboare ștacheta cerințelor etc. Acest lucru va ajuta la reducerea riscului de epuizare;
• Sărbătorește succesele. Tuturor le place să primească feedback pozitiv despre ei înșiși. Laudele pot motiva dezvoltarea ulterioară.
• Extindeți gama de sarcini. Această opțiune va funcționa numai dacă angajatul suferă de plictiseală, ambiții neîndeplinite și rutină. Știi că este capabil de sarcini mai complexe , așa că dă-i șansa de a se dovedi.
• Combate orele suplimentare. Orele suplimentare sunt aproape principalul motiv de nemulțumire a personalului. Ele ard în mod curat puterea și sistemul nervos și, desigur , contribuie la epuizarea emoțională. Dacă există prea multă muncă, o redistribuie competentă a sarcinii va deveni o metodă eficientă.
• Răsplată. Stimulentele financiare sunt un stimulent mai bun decât promisiunile de experiențe incredibile și mulțumirile verbale. De asemenea, premiul vă permite să ameliorați unele conflicte.
• Dezvoltați și învăța-ți . Există o mie și una de moduri de a organiza dezvoltarea profesională. Astfel de inițiative activează angajații, îi motivează să se dezvolte și să urce pe scara carierei. Aceasta este o modalitate excepțională de a face față epuizării. Managerul beneficiază și el :a avea specialiști mari în echipa ta este un plus tangibil pentru productivitatea companiei.