Mass-media și drepturile copiilor: cum relatăm fără să dăunăm?

Fețele unor copii și detalii pozitive sau negative din viața celor mici apar frecvent în buletinele de știri de la televizor, în paginile ziarelor sau pe Internet. Unele talk-show-uri își fac rating pe istoriile despre victimele copii. 

Care sunt situațiile cu conotație negativă pentru copii, în ce constau obligațiile legale și deontologice de reflectare de către jurnaliști a unor asemenea situații, cum poate fi protejat un copil de revictimizare, în ce condiții pot fi intervievați copiii – aceste și alte subiecte au fost studiate în cadrul trainingul „Mass-media și drepturile copilului”, organizat de Asociația Presei Independente (API), în parteneriat cu UNICEF Moldova.

Fie că este vorba de copii abuzați, aflați în situații de risc sau despre olimpici, jurnaliștii trebuie să relateze responsabil. „În goană după senzațional sau din neatenție, unii jurnaliști și editori publică materiale, care pot dăuna intereselor și sănătății psihologice a copilului. Cel mai mare rău, pe care îl pot face jurnaliștii unui copil abuzat, este să prezinte public detalii, care pot conduce la identificarea lui. Astfel de situații sunt echivalente cu un abuz emoțional și psihologic repetat, cu impact negativ și cu efect imediat, dar și pe termen lung. Odată identificați, acești copii pot fi expuși altor presiuni psihologice din partea colegilor de clasă, oamenilor din comunitate sau a abuzatorului”.

Formatoarele le-au reamintit participanților regulile pentru protecția drepturilor copilului, de care este absolut obligatoriu să ținem cont în activitatea jurnalistică. Astfel, suntem obligați de lege și de Codul deontologic să protejăm identitatea copilului, care se află într-o situație cu conotație negativă. Deci, fără detalii, care pot conduce, direct sau indirect, la identificarea copilului victimă. Jurnalistul nu trebuie să discrimineze copiii și pe părinții acestora în funcție de etnie, stare socială, dizabilitate. Nu vom indica etnia copilului sau a părinților lui dacă ei nu fac parte din etnia majoritară, și nu vom utiliza termeni denigratori în raport cu copiii și părinții. Subiectele despre copiii în situații cu conotație negativă pot și trebuie abordate complex, în niciun caz din perspectiva senzaționalului, de asemenea, ele trebuie urmărite după publicare. „Sunt și excepții, atunci când interesul public cere ca un anumit copil să fie identificat sau cazurile când jurnalistul acţionează, cu acordul părinţilor sau al tutorilor, în interesul copilului.

Participanții la training recunosc că relatează despre copii mai mult sporadic, în anumite circumstanțe, iar materiale de analiză, problemă și investigații la aceste teme fac mai puține. Tatiana Balan, reporteră zonală Radio Moldova: „În ultima perioadă am realizat preponderent subiecte pozitive despre copii, dar se întâmplă să mediatizez și subiecte cu implicarea copiilor în situații de risc.

Sursa: http:api.md